vineri, 22 iunie 2012

O dimineață roșcată ca Heyley Williams.

Nu m-am trezit de mult timp, dar deja picioarele-mi sunt obosite. Starea asta ciudată mă înconjoară în fiecare dimineață. Parcă nu am mai dormit de secole, când, de fapt, abia m-am trezit dintr-un somn de zece ore.
Nu știu de ce m-am trezit așa devreme - pe la 8:37 - aveam în gând să dorm până la prânz cel puțin, ținând cont că m-am culcat odată cu venirea zorilor - almost.
Acum ascult o melodie a trupei Paramore. Cam asta am făcut toată noaptea. Am lăsat muzica încet, în căști și am început să mă joc ”Wedding Dash Ready, Aim, Love”. Foarte funny! Și o spun eu, care nu sunt o împătimită a jocurilor pe calculator, dar cel de față e chiar drăguț. În caz că nu sugerează numele destul de mult, e un joc în care trebuie să organizezi nunți. :))
În timp ce vă povesteam despre minunatul joc, am descoperit încă două mușcături de țânțari de brațul stâng. Urăsc vara! Da, iar mă contrazic singură, într-o postare anterioară am spus că îmi place, dar spre apărarea mea, uitasem de ce o urăsc. Este mult prea cald, insectele sunt iar pe treabă și pițipoancele sunt cât mai dezbrăcate. Mai trebuie să menționez mirosul de transpirație care-mi invadează nările când merg cu autobuzul? Nu cred..
Trecând peste detaliile mirositoare, eu ador iarna. Este anotimpul mea preferat de când m-am născut. Chiar dacă, practic, sunt născută.. vara. Chiar în iulie. Ironic, nu?

Am vorbit destul. Acum vă las.

Paramore - In The Mourning